E tāpa’o tumu te Tiare Tahiti (Gardenia taitensis) nō Tahiti. Pūpūhia ‘ei hei tiare ‘aore ra ‘ei tiare noa. E tāpa’o nō te maeva te tiare mā’ohi.
Te tiare mā’ohi
Te tiare mā’ohi
I te mātāmua ra i Porinetia nei, e tiare ra’a te tiare Tahiti. ‘E nā te mau ari’i ana’e e nehenehe e pōfa’i i tāua tiare ra. ‘Ia fa’aipoipo ana’ehia te mau ta’ata e ti’ara’a teitei tō rātou. E fa’anehenehehia tō rātou fare ‘e tō rātou ro’i i te tiare tahiti e toru ‘ahuru mahana. I te tenetere i mahemo, e fa’a’ohipahia te tiare tahiti nō te Horo. E ravehia na te rau’ere maire ‘e te tahi tiare tahiti tuihia i ni’a i te ivi ni’au ‘ei fa’anehenehe. ‘Ei fa’anehenehe i te rouru o te mau vahine tahiti. E fa’a’ohipa ato’a-hia-na te tiare tahiti nō te Umuhei. Te umuhei e hei teie tā te nu’u hiva e hāmani nei.
Te aura’a o te poera’a i te tiare mā’ohi
Te aura’a o te poera’a i te tiare mā’ohi
‘Ia poe ana’ehia te tiare, e aura’a tō te ‘apa’apa o te tari’a i tu’uhia i te tiare.
- ‘Ia tu’uhia i te ‘aui, i te pae māfatu. Te aura’a ra ia e ‘āpiti tō tera ta’ata.
- ‘Ia tu’uhia i te ‘atau. Te aura’a ra ia ‘aita o tera ta’ata ‘āpiti.
- Mai te peu e tiare tō ni’a i nā pae e piti o te tari’a. Te aura’a ra ua ‘āpitihia tera ta’ata, tera ra mea vata ato’a ‘oia.
- Mai te peu ua huri te tiare i te tu’ura’ahia i ni’a i te tari’a. Teie ia tōna aura’a : « I teie nei ».
Te mau i’oa o te Tiare Tahiti
Te mau i’oa o te Tiare Tahiti

‘Ūmoa Tea

‘Ua pua te Tiare
I tera ra tau, te parau ra te nūna’a mā’ohi ē te Tiare Tahiti e tiare mā’ohi. Ia au i tō te tiare tupura’a, ua horo’ahia hō’ē ‘ahuru i’oa nō teie tiare.
Ia au i te parau pa’ari mā’ohi, te mau ‘ōmou tiare mātāmua, e maha, o te mau atua ia te fatu :
- ‘Ōteo. Te ‘ōmou mātāmua, nā te atua Taaroa. ‘O ‘oia tei rahu i teie nei ao.
- ‘Ūmoa. Te piti o te ‘ōmou, nā te atua Atea. Tei rahu i te mau vāhi ‘e te tiare mā’ohi.
- ‘Ūmatatea. Te toru o te ‘ōmou nā te atua Tāne, te atua nō te nehenehe.
- ‘Ūmoa Tea. Te maha o te ‘ōmou nā Hina, te ruahine o te ‘āva’e. (Hōho’a nūmera 3)
‘Ia pua ‘e ia ‘ūa’a te mau tiare e toe mai o te ta’ata ia te fatu :
- ‘Ua Pua te tiare. ‘Ua pua te tiare o te here (hōho’a nūmera 2)
- ‘Ua ‘Ūa’a te tiare. Nō teie nei i ‘ūa’a mai ai te tiare. ‘E nā te mau tāne teie tiare.
- ‘Ua Mahora te tiare. ‘Ia ‘ūa’a te tiare o here.
- ‘Ua Maemae te tiare. ‘Ia mamae ana’e te tiare. ‘Aita roa te here i tāui noa a’e.
- ‘Ua ‘Ōriorio te tiare. ‘Ia maemae roa te tiare. ‘Ua paruparu roa te here.
- ‘Ua marō te tiare. ‘Ia marō ana’e te tiare. ‘Ua huti te here i te aho hōpe’a.
Te tiare mā’ohi
E ‘itehia teie tiare i roto i te tā’ato’ara’a o te fenua o te moana pātitifa. E uru tiare te Tiare Tahiti. ‘E e ‘ū matie pa’o ‘e te teatea tō tōna mau rau’ere. E tupu teie tiare i te mau matahiti ato’a. ‘Aita roa e ‘erera’a tō te vahine mā’ohi i teie tiare. ‘E e mea mā a’e teie tiare i te hiona ‘e mea no’ano’a mau.
‘Ia ‘ūmoa ana’e te tiare e ‘ū matie ‘aore ra e ‘ū re’are’a tōna. E pae ‘aore ra e va’u raupua tō te tiare Tahiti. E pua te mau ‘ūa’a tiare i ni’a i te tahi tiupi. Te rahira’a o te hihihu’a re’are’a o te rahira’a ato’a ia o te mau raupua. E tiare ‘ōoni noa teie.
I porinetia nei, ‘aita roa e manumanu e ‘amu i te re’a tiare tahiti. E tupu noa ihoā ‘oia iā na iho. E fa’aa’a ‘e e tāumi te ta’ata i tā rātou tumu tiare tahiti. ‘Ia me’ume’u ‘e ia rahi tā rātou mau tumu tiare.
Nō te fenua ‘ere’ere mai te tiare Tahiti. Nā rātou i ‘āfa’i mai i teie tumu tiare i Porinetia nei.
Tiare mā’ohi, te tiare Tahiti nō te hāmani i te rā’au
E fa’a’ohipahia na te Tiare Tahiti nō te hāmani i te mau rā’au. ‘Aita ā te rā’au e vaira i roto i te tiare i ha’amauhia atura. Te aura’a tei roto noa te rā’au o teie tiare i te tāmatamatara’a.
E ravehia te tiare Tahiti ‘e tōna rau’ere nō te ira ‘e te pa’apa’a mahana. Te ‘ōmou tiare, e ravehia ia nō te tūtu’a, te ma’i ‘ūpa’a ‘ehu, te ma’i uaua, te rohirohi, te māriri auvai, te aho pau, te māuiui upo’o ‘e te ma’i toto.
Te mau tiare o tei pua, e ravehia ia nō te mau tutu’a pē. ‘E e ravehia te mau tiare ‘ūa’a nō te māriri māhāhā, te ma’i tari’a ‘e te mai ‘ūpa’a ‘ehu.
Mono’i tiare mā’ohi, mono’i tiare Tahiti

Te Tiare Tahiti ‘e te ota ha’ari

Tē hāmanira’a i te mono’i Tiare Tahiti
Nō te hāmani i te mono’i. E pōfa’ihia te mau ‘ōmoumou tiare Tahiti i te ‘ā’ahiata. E ravehia te mau raupua ‘e tōna mau ‘ā’ata no’ano’a nō te hāmani i te mono’i.
Nā mua roa, e ‘ofatifatihia te mau tiare ‘e e ‘āno’ihia atu ai i te ota ha’ari. E tu’u ato’ahia te u’a i roto nō te tāpēra’a.
I muri mai, e tāra’i atu ai i te mono’i i raro a’e i te mahana e rave rahi mahana.
I muri mai i te tāra’ira’a, i reira e tītōhia ai te mono’i i roto i te tahi mohina. Nō te ha’apae e ono ‘āva’e ‘aore ra hō’ē matahiti i te maoro.
Nō te hāmanira’a o te mono’i Tahiti i roto i te mau fare tapiha’ara’a, e tāpēhia te mau tiare tahiti i roto i te mono’i pūhā. E vaihohia atu ai ho’ē ‘ahuru mahana. Nō teie hāmanira’a, e tītauhia ‘ahuru tiare tahiti nō te ho’ē rītera mono’i.
‘Ua ‘itehia teie mono’i i roto i te ao ato’a nei. E fa’atāhinu teie mono’i i te mau ‘aiū fānau ‘āpī. ‘Ia miri ana’ehia i ni’a i te ‘iri, e pa’apa’a te ‘iri i te mahana. ‘E e ārai ato’a te mono’i tiare tahiti i te pātia naonao.
E parai te mau vahine tahiti i teie mono’i i ni’a i tō rātou rouru.
‘A’ai nā roto i te reo farani : Tiare Tahiti, la fleur symbole de Tahiti
Te tahi mau ‘ā’ai nā roto i te reo tahiti
Sources :
Olivier Babin. Tiare Tahiti, la fleur symbole de Tahiti. Tahiti Infos. 2016
Charles Teriiteanuanua Manu-Tahi : La fleur polynésienne dans l’histoire et la légende. Te Tumu o te Hiroa Maohi. 1987
Monoi de Tahiti
Hurihia nā roto i te reo tahiti e Aiarii Tevaatua